Casa Albă cere suplimentarea bugetului apărării pentru forțele din Europa Centrală și de Est

us army

Administrația Obama are în plan să sporească considerabil amplasarea de armament greu, vehicule blindate și alte arme către țările NATO din Europa Centrală și de Est, printre care și România, ca răspuns strategic la agresivitatea militară a Rusiei, notează cotidianul New York Times.

Casa Albă dorește suplimentarea fondurilor bugetare destinate desfășurării de forțe militare în această regiune până la suma de 3,4 miliarde de dolari pentru anul 2017, ceea ce ar reprezenta o triplare a actualului buget de 789 milioane dolari, au afirmat oficialii americani. Armamentul va fi folosit de către trupele americane și de către cele NATO și are ca scop asigurarea prezenței continue a echivalentului unei brigăzi blindate în regiune.

Deși activitatea militară a Rusiei în Estul Ucrainei a fost minimă în ultimele luni, Moscova continuă să-și mențină prezența prin intermediul forțelor pro-Kremlin. Oficialii americani au declarat că forțele militare suplimentare au fost astfel calculate pentru a trimite un semnal președintelui Vladimir Putin că statele NATO rămân suspicioase cu privire la motivele acestuia în regiune.

„Acesta nu este un răspuns la ce s-a întâmplat ieri. Acesta este un răspuns pe termen lung la schimbările de securitate în Europa. Ele reflectă o situație nouă, în care Rusia a devenit un actor mai dificil” a declarat un oficial înalt în administrația de la Casa Albă.

Nu este clar care va fi răspunsul Rusiei la această decizie de a întări militar flancul estic al NATO. Oficialii americani au declarat că guvernul rus s-a arătat dispus să reducă tensiunile cu țările occidentale în ultima vreme și să elimine sancțiunile economice la care a fost supusă Rusia.

Însă analiștii s-au declarat surprinși de magnitudinea creșterii de fonduri și a forțelor armate ce urmează să fie desfășurate în regiune. Printre țările ce urmează să găzduiască noile forțe se numără statele baltice, Ungaria și România, au declarat oficialii de la Pentagon.

„Aceasta este o mutare importantă, iar Rusiei nu-i va conveni deloc” a declarat Evelyn N. Farkas, care până în octombrie a fost șeful Pentagonului pe politica cu Rusia și Ucraina. „Este un semn important de angajament pentru țările NATO, de întărire a alianțelor pe care le avem cu țări precum Ucraina, Moldova sau gearogia și mai ales de descurajare a Rusiei” a completat acesta.

„Dacă vrem să ne reasigurăm aliații noștrii din Europa, trebuie să le arătam că avem un plan de viitor” a declarat Todd Harrison, din cadrul Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington.

Deși oficialii americani au declarat că desfășurarea de forțe vizează și flancul sudic al NATO și acțiunile militare împotriva Statului Islamic, nu rămâne nicio îndoială că Rusia este principalul motiv al acestei decizii. Oficialii de la Pentagon au declarat că este imperativ să transmită Moscovei un mesaj clar că Statele Unite vor face tot ceea ce este necesar pentru a asigura securitatea statelor din Europa de Est.

„Prin implementarea acestei decizii bugetare ne îndeplinim promisiunile pe care le-am făcut Europei și stetelor membre NATO pentru apărarea alianței” a declarat un alt oficial de la Casa Albă.

Conform unui acord semnat cu Rusia în 1997, NATO-Russia Founding Act, ambele părți s-au angajat să nu desfășoare efective militare importante la granița comună. Oficialii au declarat că această creștere nu va reprezenta o încălcare a acestui acord. Țările baltice și Polonia au afirmat că acest acord a fost încălcat de Rusia prin incursiunea forțelor sale în Ucraina, și deci NATO nu mai este legat de respectarea acestei înțelegeri.

Generalul Joseph F. Dunford Jr., șeful de stat major al forțelor armate americane a declarat că statele baltice, în mod particular, s-au declarat îngrijorate de politica Moscovei și au cerut un semnal important din partea Statelor Unite în acest sens.

Sursa: NY Times

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Sus