Cât de dăunator este consumul de grăsimi pentru sănătate?

grasimi

Subiectul consumului de grăsimi și efectul acestuia asupra sănătății noastre rămâne un subiect destul de neclar pentru publicul larg, fapt datorat și informațiilor contradictorii pe care le-au susținut diverși specialiști de-a lungul timpului.

Istoricul acestui subiect este unul destul de lung. În anii 1950 și 1960, grăsimile saturate – cele ce se găsesc în special în carnea roșie și unt, au început să aibă o reputație negativă, datorită faptului că oamenii de știință observau că persoanele cu un regim alimentar sărac în astfel de grăsimi păreau mai sănătoase. Autoritățile din sănătate din țările occidentale fiind îngrijorate de faptul că un consum bogat în grăsimi saturate ar putea conduce la creșterea numărului de afecțiuni cardiace, una din principalele cauze de deces în Statele Unite de exemplu, au introdus un ghid pentru consumatori prin care se recomanda reducerea consumului acestui tip de alimente. O panică ce în anii 1980 s-a transformat într-o panică generală față de toate tipurile de grăsimi.

Panica acelor ani a dus la dietele fără grăsimi ce au fost la modă în ultimele două decenii. Acest lucru însă a avut și o consecință indirectă nefericită: producătorii de alimente au început să înlocuiască alimentele bogate în grăsimi naturale cu zahăr și le-au marketat ca alternative sănătoase la acestea. Acest lucru s-a dovedit a fi o idee proastă: zaharurile și carbohidrații rafinați s-au dovedit a fi la fel de nesănătoase. Și mai nefericită a fost trecerea de la grăsimile saturate la grăsimile artificiale trans – observabilă în înlocuirea untului cu margarina – ce sunt și mai rele pentru organism.

Astăzi opinia specialiștilor pare a se schimba din nou, majoritatea acestora susținând că grăsimile saturate nu au efecte negative asupra sănătății organismului uman. Acum, accentul este pus de specialiști pe tipul de grăsimi consumate. Nu toate grăsimile sunt create egal. Grăsimile trans artificiale par a fi extrem de dăunătoare, ceea ce explică motivul pentru care încep să fie interzise din alimente. Grăsimile nesaturate, precum cele din pește și uleiurile vegetale, par a avea unele beneficii. Grăsimile saturate se află undeva între cele două. S-a ajuns și la concluzia că celelalte tipuri de ingrediente, precum carbohidrații rafinați ce se găsesc în dulciuri și băuturile carbogazoase pot fi la fel de dăunătoare precum „grăsimile rele”.

Acum acest lucru nu înseamnă că putem consuma câte un cheesburger zilnic. Ce înseamnă însă, este că nu toate grăsimile sunt rele și că unele dintre acestea pot fi parte a unei diete sănătoase.

În linii mari sunt trei tipuri de grăsimi: saturate, nesaturate și trans și deși din punct de vedere chimic toate trei sunt destul de similare, ele par a avea efecte diferite asupra organismului.

Grăsimile saturate sunt în principal în produsele animale, precum carnea roșie și produsele lactate precum brânza sau untul. În privința lor, rezultatele cercetărilor recente sunt oarecum mixte – lucru oarecum normal din moment ce studiile în această privință sunt oarecum greu de condus, cu toate acestea opinia dominantă este că acestea sunt oarecum rele pentru sănătate, ducând la creșterea colestorolului LDL, tipul de colesterol nesănătos.

Grăsimile nesaturate se găsesc cu preponderență în pește și anumite legume: uleiurile vegetale, avocado, migdale, semințele de dovleac, susan, etc.. În privința lor, cercetătorii sunt de părere că, cel puțin comparativ cu celelalte tipuri de grăsimi, acestea sunt cel mai puțin dăunătoare. Numeroase studii au arătat că grăsimile nesaturate au rolul de a scădea nivelul colesterolului rău (LDL) și a de a ridica nivelul colesterolului bun (HDL), și astfel de a micșora riscul bolilor cardio-vasculare.

În ceea ce privește grăsimile trans (ce se găsesc în principal în alimentele procesate, precum pizza congelată, cremele pentru cafea, margarina, frișca instant, snacksurile), opinia general împărtășită a specialiștilor este că acestea sunt extrem de nesănătoase, chiar și în cantități mici efectul acestora este de a crește nivelul colesterolului rău din sânge și de a reduce nivelul colesterolului bun. Confrom unui studiu în această privință, pentru doar 2 procente din totalul caloriilor zilnice ce provine din astfel de grăsimi riscul unei afecțiuni cardiace crește cu aproximativ 23%. Din acest motiv, astăzi principalele agenții guvernamentale încearcă scoaterea lor din alimentația populației iar doctorii recomandă eliminarea lor totală din dietele noastre.

Sursa: Vox.com

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Sus