Cum afectează cofeina creativitatea

coffee

În ciuda numeroaselor beneficii ale cofeinei, se pare că acest drog subminează creativitatea mai mult decât să o stimuleze.

Atunci când consumăm o băutură ce conține cofeină, aceasta din urmă trece de bariera sânge-creier – un fel de interfață dintre creier și sistemul circulator, ce are rolul de a proteja sistemul nervos central de compușii chimici din sânge ce i-ar putea fi dăunători – și are efectul de a bloca acțiunea unei substanțe numite adenozină. În mod normal, rolul principal al adenozinei este de a inhiba secreția anumitor chimicale în creier, și de scădea nivelul de energie și de a pregăti organismul pentru somn, printre alte funcții ale organismului. Atunci când această substanță este blocată, scade probabilitatea de a adormi la birou sau probabilitatea să scadă capacitatea de concentrare. Conform multor studii recente, cofeina are nenumărate beneficii, în special de a oferi un boost de energie și de a reduce senzația de extenuare, de a mări performanțele motore, fizice și cognitive, și de a ajuta memoria pe termen scurt, capacitatea de rezolvare a problemelor, de luare a deciziilor și de concentrare.

Dar toate aceste beneficii vin cu un cost. Știința se află la început în ceea ce privește complexitatea din spatele diferitelor realizări ce au la bază un proces creativ. Aceasta din urmă este notorios de greu de studiat în laborator sau în experimente, dar ceea ce știm sigur este că în procesele ce presupun un efort creativ – de la muzică până la matematică – au la bază abilitatea de a conecta idei, entități sau concepte într-un mod nou. Această abilitate depinde în parte de fenomenul pe care cofeina pare a-l preveni: o minte lipsită de concentrare, capabilă să rătăcească fără difecție între diferite arii aparent fără legătură.

Intuițiile creative și soluțiile imaginative ne vin deseori atunci când ne oprim să lucrăm asupra unei probleme particulare și ne lăsăm mintea să treacă la ceva fără legătură. Într-un studiu recent, participanții au dovedit rezultate semnificativ superioare într-o problemă ce necesită o gândire creativă – găsirea unor întrebuințări alternative a unor obiecte comune, precum un ziar – după ce s-au concentrat asupra altui lucru ce nu cerea un efort cognitiv, fapt ce a facilitat creierului acest tip de „rătăcire fără scop”. Cu cât mintea lor a putut să „rătăcească” astfel, cu atât mai bune au fost rezultatele lor creative. În fapt, atunci când s-au concentrat asupra altui lucru dar care necesita un efort cognitiv semnificativ, subiecții nu au înregistrat niciun progres în tema creativă.

Cu alte cuvinte, o pauză în cadrul unei concentrări intense crește procesele asociative subconștiente. Acest lucru, la rândul său, ne permite să percepem conexiuni pe care le-am rata altfel. A ne lăsa mintea să „rătăcească” în acest mod permite comunicarea dintre rețeaua neuronală automată – partea creierului ce este mai activă atunci când ne odihnim – și zonele executive, ce sunt folosite în cadrul funcțiilor de luare a deciziilor și de cogniție. Aceste două regiuni devin active chiar înainte de a rezolva probleme printr-o astfel de intuiție. Cofeina previne concentrarea noastră să devină prea difuză; în schimb ne aduce atenția într-o stare de hiper-vigilență.

În plus, cofeina inhibă un alt proces esențial pentru gândirea creativă: somnul. Un studiu din 2009 a arătat că persoanele ce beneficiază de un somn REM au rezultate superioare comparativ cu cei ce doar s-au odihnit sau doar au dormit puțin, fără a intra în ciclul REM. În această perioadă a somnului, creierul uman poate integra informații neasociate astfel încât, subiecții au fost mult mai capabili să rezolve problemele creative cu care s-au confruntat anterior. Fără un somn complet, acest efect dispare. Depravarea de somn este asociată cu alte efecte negative asupra creativității și clarității în gândire: diminuează inteligența emoțională, gândirea constructivă și abilitatea de a face față stresului. Iar studiile au arătat efectele imediate ale cofeinei asupra calității somnului: cofeina dintr-o ceașcă de cafea crește semnificativ timpul necesar pentru a adormi și afectează eficiența somnului – creierul nu mai intră așa ușor în somnul adânc, și adeseori ne trezim mai obosiți după un astfel de somn.

Concluzia acestui material nu este deloc aceea de a ne face să renunțăm total la consumul de cafea, în mod evident ea este mai mult decât utilă pentru momentele în care concentrarea și atenția maximă sunt necesară. Este important însă să putem distinge momentele și efortul necesar, și că atunci când suntem în căutarea unor soluții imaginative, de idei originale, este poate mai bine să ne lăsăm mintea să „rătăcească” și deci să alegem băuturi fără cofeină.

Întregul articol poate fi citit aici.

Sursa: New Yorker.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Sus