Cum, și de ce să transformăm stressul într-un aliat

stress 2

Opinia comună este că stressul este unul din inamicii principali ai sănătății noastre, fiind una din cauzele a numeroase afecțiuni serioase precum tensiune arterială ridicată, boli cardio-vasculare, diabet, inflamații sau cancer. Kelly McGonigal, cercetător la Universitatea Stanford în psihologie și autor al unei cărți cu privirela  stress, propune o viziune revoluționară în înțelegerea acestui fenomen.

Stressul nu mai trebuie privit ca pe un inamic, intrinsec dăunător, ci trebuie înteles contextual – și anume la modul în care alegem să ne raportăm la el, afirmă aceasta. Asta deoarece stressul este o reacție naturală a organismului uman în fața unei adversități, și nu un motiv în sine de a ne spori anxietatea. Această idee pleacă de la un studiu, realizat la Universitatea din Wisconsin, ce a observat peste 30,000 de adulți pe o perioadă de 8 ani. Conform studiului un grad ridicat de stress sporește riscul decesului cu 43%. Însă în acest studiu subiecții au trebuit să răspundă și la o altă întrebare, și anume dacă cred că stressul le afectează negativ sănătatea? Surprinza a fost că, pentru subiecții care nu au considereat stressul o problemă, prezența stressului nu a afectat deloc șansele de deces. Cu alte cuvinte, nu atât stressul în sine a reprezentat factorul esențial, ci opinia conform căreia stressul este periculos.

Dacă schimbăm modul în care înțelegem stressul putem schimba modul în care organismul nostru răspunde la stress. Să ne găndim la răspunsurile obișnuite ale organismului nostru în situațiile de stress ridicat – bătăi ale inimii mai puternice, respirăm mai adânc, transpirăm – schimbări de comportament pe care în mod normal le vedem ca semne de anxietate sau că nu ne descurcăm foarte bine sub presiune. Dar dacă le-am vedea altfel, ne sugerează Kelly McGonial, ca pe semne că organismul nostru e energizat, e pregătit pentru a înfrunta o situație de adversitate? Exact acest lucru a fost testat într-un experiment desfășurat la Universitatea Hardvard. Participanților li s-a sugerat să revizuiască modul în care percep stressul, iar transformările biologice precum creșterea pulsului, respirație rapidă, etc, înțelese ca răspunsuri naturale ale unui organism, de a crește alimentarea cu oxigen a creierului, de a ne spori atenția, etc.

Concluziile au fost și acum surprinzătoare, subiecții ce au fost învățați să vadă stressul ca pe ceva ajutător, nu doar că au fost mai încrezători, mai puțin anxioși, dar și răspunsul organismului în cazul lor a fost altul. De exemplu vasele de sânge care în mod normal s-ar constrânge alarmant de mult, în acest caz de stress, sistemul cardio-vascular al subiecților a fost asemănător cu situațiile de bucurie sau curaj. E practic diferența dintre a muri la 50 de ani din cauza unui infart provocat de stress sau nu. Scopul este deci nu atât de a scăpa de stress ci de a deveni mai buni în momentele de stress.

Un ultim aspect, dar deloc neimportant, este faptul că stressul ne face sociabili. Asta pentru că în situațiile de stress organismul secretă oxitocină, un neuro-hormon ce activează partea creierului responsabilă cu relațiile sociale. Altfel spus, ne sporește gradul de empatie față de ceilalți, ne face să cautăm relațiile cu ceilalți – este un hormon ce ne motivează să cautăm sprijinul celor apropiați. Este un răspuns natural al organismului, ca în momentele dificile din viață să nu fim singuri, ci înconjurați de cei ce țin la noi. Pe lângă acest efect, oxitocina determină și regenerarea celulelor din țesutul inimii – practic de a vindeca posibilele afecțiunile cauzate de periaodele de stress asupra circuitului cardio vascular. În concluzie, în aceste momente dificile, prin întărirea legăturilor sociale organismul crește secrețiile de oxitocină ce ajută organismul să se refacă. Prezența acestei „legături umane” în momentele de stress arată, conform unui alt studiu al Universității din Buffalo, că stressul poate avea 0% efecte negative asupra sănătății. Conform acestui studiu, persoanele care dedică un timp semnificativ celor dragi sau ajuntând pe cei apropiați nu suferă de efectele negative ale stressului (față de 30% creștere a riscului de deces pentru cei ce nu au aceste „legături umane”).

Cum gândim și cum vedem stressul determină efectele acestuia asupra noastră. Efectele negative ale acestuia nu sunt inevitabile. Când alegem să vedem răspunsul organismului nostru în situațiile de stress ca fiind de ajutor creem biologia curajului.

Un interviu cu Kelly McGonial puteți citi aici și aici.

O prezentare TED a acestui subiect poate fi vizionată aici.

Sursa: Business Insider

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Sus