De ce economiștilor le este frică de un preț al petrolului prea mic?

oil

În 1973, odată cu embargoul OPEC, lumea a aflat că o creștere bruscă în prețul petrolului conduce la un haos economic. În mod reciproc, atunci când prețul petrolului scade, datorită unui exces, la fel ca în 1986, e un lucru bun pentru economia globală. O regulă nescrisă sugerează că o scădere de 10% a prețului barilului se traduce într-o creștere economică de 0,1 – 0,5 procente.

În ultimele 18 luni prețul a scăzut cu 75%, de la 110$ pe baril la sub 27$ acum. Însă de data aceasta beneficiile acestei scăderi nu mai sunt atât de evidente. Deși consumatorii au avut de câștigat, producătorii au înregistrat pierderi însemnate.Efectele se fac simțite și pe piețele financiare, unde pot afecta încrederea consumatorilor. Este posibil ca beneficiile unui preț super ieftin al petrolului încă depășesc costurile, dar bursele au scăzut atât de mult atât de repede că până și acest lucru nu mai este clar.

Momentan lumea înnoată în petrol. Arabia Saudită pompează aproape la capacitate maximă. Este presupus că saudiții urmăresc să scoată de pe piață jucătorii cu costuri mari de producție, cum sunt firmele de fracking din Statele Unite, a căror producție a ajuns de la 5milioane de barili pe zi în 2008, la aproape 9 acum. În plus, Arabia Saudită este pregătită să sufere și în conflictul cu Iran, rivalul său local, care tocmai ce a revenit pe piața de petrol odată cu ridicarea sancțiunilor economice – cu o priducție de cca. 3 – 4 milioane barili pe zi.

Previziunile actuale cu privire la evoluția prețului petrolului nu întrevăd o creștere a acestuia, cel puțin nu pentru anul 2016. Iar unele voci afirmă că ar putea ajunge chiar și până la valoarea de 10$ pe baril.

Cu cât mai ieftin cu atât mai bine am fi tentați să spunem. Petrolul ieftin a condus la o creștere a importurilor, din Europa până în Asia – costurile pentru importurile de petrol a zonei euro au scăzut cu 2% din PIB, iar India este acum economia cu cea mai mare creștere economică.

Însă nu toate efectele evoluției prețului petrolului sunt atât de roz. Scăderile masive ale veniturilor poate conduce la instabilitate politică în zone sensibile ale lumii, precum Venezuela sau Golf, și poate reaprinde rivalități periculoase în Orient. În plus, prețurile scăzute ale materiilor prime din energie reduc stimulentele economice pentru a acționa în problema schimbărilor climatice.

Dacă în trecut un preț scăzut la pompa de benzină era un motiv de încredere pentru consumul intern, astăzi semnele nu mai sunt clare. Consumatorii americani sunt mai preocupați de economisire decât să-și cheltuiască dolarii în plus, iar sectorul energetic este nevoit să facă reduceri după investițiile masive din perioada când prețul petrolului era ridicat. Iar reducerile în cheltuieli nu vin doar din partea consumatorilor, ci și a guvernelor: Rusia a anunțat o scădere de 10% a cheltuielilor publice, iar Arabia Saudită e nevoită să reducă deficitul bugetar însemnat.

Un alt efect însemnat îl reprezintă șocul resimțit de către sectorul energetic. Atunci când barilul se tranzacțina la peste 100$, exista o adevărată goană după aur în căutarea de noi zăcăminte, din pădurile Braziliei până în Arctic. Iar acum tot acest val de investiții este oprit, iar industria stă pe o datorie de peste 650 miliarde $. Efectele financiare ale unor falimente importante în acest sector sunt încă greu de anticipat, dar ele pot fi însemnate.

Este probabil ca în final această ieftinire a țițeiului să aibă mai mulți câștigători decât pierzători. Economiile importatoare, precum India și China sunt clar avantajate, economiile dependente precum Venezuela și Arabia Saudită vor vedea necesitatea de a-și diversifica economiile, dar problema este că acest șoc al petrolului vine în momentul în care economia mondială încă șchioapătă în urma crizelor financiare. Va fi acest șoc un impuls înainte sau un șoc major într-o economie încă fragilă?

Sursa: The Economist.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Sus