Președintele Obama acuză voalat aliații Statelor Unite de un comportament de tip free-rider

Sept. 28, 2012
"A candid portrait of the President during a meeting, juxtaposed with the paintings of Abraham Lincoln and George Washington, busts of Martin Luther King, Jr. and Abraham Lincoln, and the Emancipation Proclamation. It's a difficult angle to get because I had to sit in front of the closed Oval Office door and hope that no one would open the door and knock me over." 
(Official White House Photo by Pete Souza)

This official White House photograph is being made available only for publication by news organizations and/or for personal use printing by the subject(s) of the photograph. The photograph may not be manipulated in any way and may not be used in commercial or political materials, advertisements, emails, products, promotions that in any way suggests approval or endorsement of the President, the First Family, or the White House.

Într-o seride interviuri acordate revistei The Atlantic, președintele Barak Obama a declarat că o serie de aliați ai Statelor Unite din Golful Persic, dar și din Europa, dovedesc un comportament de tip free-rider, fiind dispuși să târească America în tot felul de conflicte sectare ce au foarte puțin de-a face cu interesele sale, notează într-un articol cotidianul NY Times.

Acesta a arătat puțină simpatie pentru Arabia Saudită, ce au criticat acordul dintre Statele Unite și Iran cu privire la programul nuclear militar al ultimei. Barak Obama a afirmat că saudiții, un aliat tradițional al SUA în Orient, trebuie să învețe „să împartă” regiunea cu Iran, rivala sa tradițională, și că ambele state se fac vinovate de alimentarea conflictelor în Siria, Irak și Yemen.

„Arabia Saudită trebuie să ajungă la un mod eficace de a împărți această zonă și să instituie un fel de pace rece.” A-i susține în mod reflexiv împotriva Iranului, a continuat acesta, „ar însemna ca Statele Unite să intervină militar și să rezolve aceste dispute, dar acest lucru nu este nici în interesul SUA nici în cel al Orientului”.

Frustrarea președintelui Obama față me majoritatea lumii Arabe nu este ceva nou, dar rar s-a exprimat atât de direct. El a făcut aceste comentarii în contextul mai larg al politicii sale externe de a scoate Statele Unite din conflictele eterne din Orient și a se concentrate asupra altor zone mult mai vitale, precum America Latină sau Asia.

Președintele Obama a menționat și că susținerea sa pentru campania militară a NATO din Libia a fost o greșeală, la care a contribuit și opinia sa eronată că Marea Britanie și Franța vor juca un rol central în această campanie. Acesta a apărat decizia sa de a nu duce la îndeplinire amenințările adresate președintelui Siriei,  Bashar al-Assad, în cazul în care acesta ar utiliza arme biologice, chiar dacă Vice-Președintele Joseph Biden s-a declarat împotrivă, susținând că „marile puteri nu joacă la cacealma”.

În plus, președintele SUA a respins criticile conform cărora ar fi trebuit să facă mai mult pentru a oprii agresiunea militară a Rusiei în Ucraina. Ca un vecin al Rusiei, a susținut dl. Obama, Ucraina va fi întotdeauna mai importantă pentru Putin decât pentru Statele Unite. Acest lucru înseamnă că într-un conflict militar dintre Vest și Moscova, Rusia ar fi menținut o „dominanță escalatoare” asupra fostului ei stat satelit.

„Faptul este că Ucraina, ce nu este un stat membru NATO, va fi întotdeauna vulnerabilă militar în fața Rusiei, indiferent de ceea ce facem noi. Acesta este un exemplu în care trebuie să fim foarte clari care anume sunt interesele noastre și pentru ce anume să fim dispuși să începem un război”, a declarat acesta. El a adus exemplu invaziei Georgiei de către Rusia, în timpul mandatului predecesorului acestuia, președintele George W. Bush, când Putin și-a apărat interesele de securitate chiar dacă Statele Unite avea la acea dată peste 100,000 de soldați în Irak.

În aceste interviuri președintele Obama apare foarte critic față de establishment-ul de politică externă de la Washington, care, în opinia acestuia, este obsedat de menținerea credibilității președintelui, chiar și cu costul unor erori majore sau aventuri militare prost-gândite. „Există un ghid nescris în Washington pe care președinții trebuie să-l urmeze. Acest ghid prescrie răspunsuri la fiecare situație, iar aceste răspunsuri tind să fie de natură militară”, a declarat Obama. În opinia acestuia, acest consens poate conduce la decizii proaste. „La fel cum este și cazul Siriei”, continuă acesta, „ești criticat dacă nu urmezi acest ghid, chiar dacă există motive înțelepte pentru acest lucru”.

Totodată, președintele Obama a răspuns criticilor ce l-au acuzat că nu a fost destul de hotărât în a controla agresiunea Chinei în Marea Chinei de Sud, unde construiește baze militare pe unele insule și teritorii reclamate de către vecinii acesteia. „Am fost foarte explicit când am declarat că avem mai multe motive să ne temem de o China slăbită, sub amenințare, decât de una prosperă, de succes”, a afirmat Obama.

Președintele Obama nu a vrut să se plaseze automat în limitele unei categorii, a unei anume școli de gândire în relațiile internaționale, dar a declarat că „presupun că mă poți numi un realist, din moment ce cred că nu putem, în orice moment, scăpa lumea de toate problemele ei”. Acesta s-a arătat îngrijorat de cererile și așteptările constante din partea aliaților față de Statele Unite, afirmând că aceste țări, cu un comportament de tip free-rider sau parazit, sunt „enervante”.

El a plasat Marea Britanie și Franța în această categorie, cel puțin în ceea ce privește operațiunea din Libia. Prim-ministrul Marii Britanii, David Cameron, a devenit imediat preocupat de alte probleme, iar președintele Franței, Nicolas Sarkozy, „nu a dorit decât să se laude cu zborurile aeriene pe care aviația franceză le conducea, în ciuda faptului că noi distrusesem în prealabil toată apărarea anti-aeriană”.

Sursa: NY Times

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Sus