Temerile analiștilor cu privire la posibilitatea unei recesiuni în 2016 cresc

us economy

Temerile cu privire la posibilitatea unei noi recesiuni în Statele Unite, cea mai mare economie a lumii, și reșterea nivelului de instabilitatea la nivel global în rândul specialiștilor se întețesc. Din ce în ce mai multe voci susțin că dinamica economiei globale arată că aceasta se îndreaptă spre o zonă cu turbulențe, asupra căreia unii analiști au atras atenția de multă vreme.

Aceștia consideră că ceea ce se observă în multe economii ale lumii, și în special în cele în dezvoltare nu este doar un simplu cerc vicios cauzat de răcirea acestor economii. În fapt, lucrurile sunt mult mai serioase, consideră aceștia, ceea ce se observă acum fiind efectele inverse a dinamicii din ultimii 15 ani în care capitalul a migrat spre economiile în dezvoltare, timp în care aceste economii au acumulat datorii.

Cu alte cuvinte ce se observă acum când capitalul părăsește aceste piețe, se va observa cât din creșterea economică a țărilor din Asia, Africa, Europa de Est sau American Latină s-a datorat unei bule economice a creditului și cât este reprezintă o creștere economică durabilă, sănătoasă.

Există două cercuri vicioase ce la ora actuală par a afecta aceste economii. Unul este rerezentat de scăderea prețului petrolului, ce afectează în special țările exportatoare precum cele din Orient, Rusia, Brazilia, Mexic sau Nigeria, unde companiile și guvernele resimt lipsa capitalului. Această încetinire a economiilor la rândul ei reduce în mod vicios cererea de energie. Cel de-al doilea cerc vicios ce afectează aceste economii, se datorează faptului că această încetinire a dus la o scădere a valorii monezilor naționale în raport cu dolarul american. Deși de regulă acest fapt conduce la o creștere a exporturilor în actualul context acest lucru poate agrava criza datoriilor, pentru că îngreunează posibilitatea acestor economii de a-și finanța datoriile.

În mod normal această dinamică nu ar trebui să afecteze prea mult economia SUA. În primul rând, exporturile acesteia către economiile în curs de dezvoltare nu au o pondere atât de majoră în PIB-ul economiei americane, fiind nevoie de o prăbușire severă a acestora pentru a împinge Statele Unite în recesiune; și în al doilea rând deși sectorul energetic s-a extins mult în ultimii ani, sectorul de extracția al petrolului și gazelor aduna în decembrie 2015 doar 730,000 de locuri de muncă într-o economie de 143 de milioane. Acestă dinamică este similară cu criza datoriilor din 1998 ce a lovit Asia și Rusia, dar nu a avut niciun efect asupra economiei SUA, aceasta crescând cu 3,5% în următorul an.

Există însă două mari diferențe față de anul 1998 acum și care îi îngrijorează pe analiștii economici în ceea ce privește posibilitatea economiei SUA de a evita o recesiune în 2016. În primul rând diferă punctul de pornire, nivelul de creștere economică între anii 1996-98 fiind mult mai ridicat, aproape dublu față de cel actual – dacă atunci economia SUA înregistra o creștere medie de 4,3% acum are doar una de 2,1%. Asta înseamnă că este suficient un efect negativ mult mai mic acum pentru a împinge în recesiune Statele Unite.

În al doilea rând, politica monetară a Băncii Federale este în cu totul alt nivel față de cel din anii 90. Rolul acesteia este de a absorbi șocurile economiei și de a asigura o creștere economică cu o inflație cât mai scăzută, iar unul dintre principalele mecanisme de care dispune este stabilirea ratei dobânzii, ce afectează costurile de creditare. Astfel, în anii 90 banca centrală americană a scăzut rata dobânzii cu 0,75 de puncte procentuale până la valoarea de 4,75, tocmai pentru a izola economia SUA de tumultul financiar din Asia. Problema este că acum mulți analiști se tem că FED nu are aceași capacitate de a absorbi acest șoc. Rata dobânzii se află undeva între 0,25 și 0,5 puncte procentuale, ceea ce înseamnă că o scădere similară cu cea din anii 90 ar pune rata dobânzii în termeni negativi – depunătorii ar fi cei ce ar plăti băncile. Lucru deja întreprins de Banca Centrală Europeană și cea a Japoniei. În plus o astfel de scădere ar veni exact după ce ea a fost ridicată în luna decemrie.

Teama investitorilor și a analiștilor se bazează nu atât pe condițiile economice actuale, ci mai ales din riscul unui eveniment important ce poate afecta economia globală caz în care autoritățile par a nu mai dispune de nicio politică de răspuns.

Sursa: NY Times.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Sus